Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, accepti modul in care folosim aceste informatii. Afla mai multe aici.

Inchide

Ştiri > DREPT LA REPLICĂ către postul de televiziune PRO TV

Către: PRO TV

Referitor la materialul “Serviciu mai prost nu există în România. Experimentul care arată haosul imens de la Poşta Română”, apărut la postul de televiziune PRO TV, în cadrul campaniei „Inspectorul PRO”, la 11.09.2017, Poşta Română face următoarele precizări:

Jurnalista a interpretat, după bunul plac, răspunsul primit din partea companiei la solicitarea domniei sale, a denaturat, în mod voit, înţelesul, menţionând că „despre informaţii… Am fost poftiţi să ni le luăm din mailul anterior, de acum o jumătate de an”. Precizăm că ne-am arătat deschiderea către jurnalişti, reacţionând cu solicitudine, de fiecare dată, iar răspunsul integral pentru Pro Tv a fost următorul: „In ceea ce priveste temele de discutie pe care doriti sa le abordati, si care se regasesc si in solicitarea anterioara adresata companiei, va stam la dispozitie pentru orice informatii suplimentare. Va raspundem, in scris, la orice intrebari adresate, respectand principiul transparentei si indeplinind prevederile legale ce ne revin, conform legii nr.544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public”.

Faptul că directorul general nu a fost disponibil pentru realizarea interviului solicitat, în mod cert, NU constituire un refuz la accesul la informaţii de interes public. Aşa cum, de fiecare dată, s-a răspuns, în scris, în timp util, la toate întrebările adresate directorului companiei, şi de această dată, jurnalista a fost invitată să ceară informaţiile dorite. Aceasta nu a adresat, însă, nicio întrebare, nici companiei, nici directorului, astfel încât a spune că a fost refuzată este o denaturare vădită a situaţiei.

Mai mult, domnişoara jurnalist a sugerat că ar dori să abordeze, în cadrul interviului, teme precum „situatia actuala a Postei, noile investitii si proiecte, gestionarea reclamatiilor, cum se incearca rezolvarea lor si daca e prevazut un proiect de training pentru angajati privind aptitudinlile sociale”, însă creaţia dumneaei a avut o cu totul altă tematică.

Dacă ne-ar fi solicitat informaţii concrete privind situaţia trimiterilor extracomunitare, subiect pe care l-a abordat în cadrul reportajului difuzat în data de 11 septembrie 2017, ar fi putut afla, şi, astfel, informa corect opinia publică, că toate trimiterile extracomunitare simple având valoare sub pragul care impune taxarea (10 Euro), sosite începând cu data de 01.09.2017, sunt îndrumate, pentru distribuire, prin oficiile din cartier, după ce, în prelabil, au primit liber de vamă.

Aceste trimiteri sunt înregistrate electronic la Biroului de Schimb Internaţional (BSI) într-o aplicaţie dedicată a Poştei Române, borderoul se emite electronic şi este prezentat, zilnic, autorităţii vamale. Borderourile cuprind toate informaţiile solicitate de către autoritatea vamală, care acordă liberul de vamă la BSI. După ce trimiterile primesc liber de vamă sunt îndrumate către oficiile poştale ce aparţin adresei de destinaţie şi, astfel, se va elimina disconfortul timpului îndelungat petrecut în oficiile poştale cu asistenţă vamală.

Trimiterile sosite în intervalul 11.08.2017 - 31.08.207 se distribuie cu dificultate către destinatari, după ce au fost direcţionate exclusiv către cele două oficii cu asistenţă vamală din Bucureşti, la solicitarea Direcţiei Generală e Vămilor (DGV). Aceste deficienţe nu sunt imputabile Poştei Române, ci sunt cauzate de volumul mare de trimiteri, raportat la capacitatea agenţilor vamali care lucrează în oficiile cu asistenţă vamală, cu un program de lucru stabilit de Direcţia Generală a Vămilor. Precizăm că Poşta Română a solicitat spriijinul DGV pentru a debloca situaţia, cu scopul de a suplimenta numărul de agenţi vamali arondaţi activităţii din oficiile poştale vamale şi de a majora intervalul orar în care aceştia acordă asistenţă clienţilor Poştei. Totodată, în etapa imediat următoare, se va dezvolta o aplicaţie informatică dedicată, cu scopul ca şi trimiterile recomandate să urmeze acelaşi proces de prelucrare pentru acordareai liberului de vamă la BSI.

În ceea ce priveşte documentarea pe care domnişoara jurnalist a făcut-o, pentru a realiza materialul menţionat, aceasta lasă de dorit. Domnia sa nu a interpretat corect datele oferite de ANCOM, fie din neştiinţă, fie din dorinţa vădită de a denigra imaginea Poştei Române. Aceasta a manipulat opinia publică, difuzând date ANCOM care se referă la toată piaţa serviciilor poştale. Raportul la care se face referire, arată că numărul de 482.000 de sesizări pe care jurnalista le pune în cârca Poştei Române, sunt, de fapt, reclamaţiile înregistrate de toţi operatorii de servicii poştale, în anul 2016, din care doar 11% au fost adresate furnizorului de serviciu universal, mai exact 53.000. Astfel, dominşoara jurnalist nu a respectat principiul deontologiei profesionale şi al corectei informări a opiniei publice, precum şi dreptul la o imagine corectă a Poştei Române.

Referitor la acuzaţia că „programul cu publicul este foarte scurt”, jurnalista se referă la programul inspectorilor vamali, şi nu la programul de funcţionare al oficiilor poştale. Deşi am precizat, în nenumarate rânduri, că inspectorii vamali nu sunt angajaţi ai Companiei Naţionale Poşta Română, ci ai Direcţiei Generale a Vămilor, iar programul de lucru al acestora este impus de autoritatea vamală, jurnalista face o confuzie între inspectorii vamali şi angajaţii poştei.

Documentarea precară a domnişoarei pentru acest material reiese şi din confuzia pe care a făcut-o la finalul materialului, nominalizând ca purtător de cuvânt o persoană care nu deţine această funcţie. Un jurnalist ar fi făcut o simplă documentare pentru a afla care este persoana de contact desemnată de companie pentru relaţia cu mass-media.

Modul subiectiv şi arogant cu care domnişoara tratează Compania Naţională Poşta Română, pentru a treia oară, în cadrul campaniei Inspectorul PRO, prezentând publicului aspecte distorsionate, denotă lipsă totală de obiectivitate, calitate obligatorie pentru un jurnalist. Materialul abundă în expresii de genul „haos, aroganţă, nepăsarea angajaţilor, servicii execrabile, neputinţa funcţionarilor, servicii de tot râsul” care aduc grave prejudicii companiei şi nu respectă dreptul la o imagine corectă a Poştei Române. Totodată, dominşoara se erijează în opinia publică, afirmând că „directorul nu vrea să dea explicaţii oamenilor pentru serviciile proaste ale Poştei”. Îi aducem la cunoştinţă că domnia sa nu reprezintă opinia publică, iar clienţii care cer explicaţii în ceea ce priveşte serviciile, trimit, în scris, reclamaţii la care primesc răspunsuri punctuale.

Poşta Română îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă orice publicaţie, instituţie sau persoană care face acuzaţii nefondate la adresa companiei, aducându-i astfel prejudicii de imagine.

Ca urmare a situaţiei create, solicităm a se face precizările corecte în sensul informării opiniei publice asupra situaţiei reale şi publicarea prezentului material ca drept la replică şi îndemnăm, pe această cale, jurnaliştii să dea dovadă de responsabilitate şi obiectivitate atunci când relatează despre operatorul naţional de servicii poştale.

Departament Comunicare

Anunt recrutare director
Feedback
Positive SSL